EXCLUSIV | Analist de politică externă: ”O negociere «pe sub mână» cu Austria ar fi mai rea decât un vot negativ în Consiliul JAI. Cumpărarea aderării la Schengen este mult mai gravă și inacceptabilă”

Austria a rămas singurul opozant al aderării României la Schengen și, cu toate declarațiile tranșante ale cancelarului austriac și ministrului de Interne, decizia extinderii spațiului de liberă circulație al UE pare că încă este în discuții. Analistul de politică externă Ștefan Popescu, doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane, spune, într-un interviu pentru Gândul, că nu crede în scenariul decuplării României de Bulgaria, în ecuația aderării celor două țări la spațiul Schengen. Ștefan Popescu critică atât reacția slabă a oficialilor de la București cu privire la declarațiile celor doi oficiali austrieci, cât și atitudinea Austriei, despre care spune că nu a avut o reacție corectă, diplomatică și amicală față de România.

Analistul susține că, dincolo de negocieri și de dorința României de a intra în spațiul de liberă circulație – după 11 ani de așteptare la poarta Schengen -, chestiunea demnității naționale este și ea parte importantă a discuției.

În ceea ce privește votul din 8 decembrie, când în Consiliul Justiție și Afaceri Interne va fi analizată extinderea Schengen cu România, Bulgaria și Croația, Ștefan Popescu susține că, pentru țara noastră, „eventuala cumpărare a aderării ar fi inacceptabilă și mult mai gravă decât respingerea aderării”.

După ce Olanda și Suedia au dat undă verde intrării României în Schengen, Austria a rămas singura opozantă a țării noastre în cursa pentru aderare, motivând că principalul impediment îl reprezintă fenomenul migrației ilegale, în absența unui control riguros la granițele României și Bulgariei.

Cu două zile înaintea Consiliului JAI, președintele Klaus Iohannis participă la Summitul UE-Balcanii de Vest, unde se discută și subiectul extinderii spațiului Schengen. Klaus Iohannis a spus că încă este nevoie de discuții și negocieri, pentru a duce ”decizia acolo unde dorim noi”. Președintele nu a avut o declarație tranșantă despre o eventuală decuplare a României de Bulgaria în decizia privind aderarea la Schengen, spunând doar că speră să existe o decizie pozitivă și ”să nu fie nevoie să discutăm în continuare aceste chestiuni”.

„Nu văd o eventuală separare a Croației și României de Bulgaria”

Analistul Ștefan Popescu spune că nu crede în acest scenariu al decuplării României de Bulgaria în cazul deciziei privind extinderea Schengen.

”Cred într-o eventuală decuplare a Croației de România și Bulgaria, dar nu văd o eventuală separare a Croației și României de Bulgaria”, a explicat analistul de politică externă.

În opinia analistului Ștefan Popescu oficialii români au avut o ”reacție foarte slabă” la declarațiile celor mai importanți oficiali austrieci în privința extinderii Schengen – cancelarul și ministrul Afacerilor Interne -, cu atât mai mult cu cât vorbim de o țară aliată, cu interese economice foarte mari în România.

În momentul în care o țară îți este aliată, este membră UE și companiile austriece se bucură de un climat foarte favorabil pe piața românească, o atitudine corectă și amicală față de România ar fi fost o discuție în prealabil, și nu ieșirea directă cu o declarație în presă”, a spus Ștefan Popescu.

„Sper ca aceste negocieri să nu însemne o negociere «pe sub mână» cu Austria”

Analistul de politică externă a explicat că, în orice manual de diplomație, când este vorba de două state aliate, ieșirea în public cu o declarație arată ”un gest inamical, cu totul neobișnuit”.

”Și reacția slabă autorităților de la București este totuși surprinzătoare, pentru că, dincolo de negocieri, dincolo de o atitudine care s-ar dori înțeleaptă – să discutăm înainte, să vedem ce dorește Austria -, cred că și chestiunea demnității naționale este importantă.

Sunt pesimist în privința votului din decembrie (n.r. – de la Consiliul JAI din 8 decembrie). Până acum, nu avem nicio declarație publică, dar dacă se negociază, sper și îmi doresc ca aceste negocieri să nu însemne o negociere «pe sub mână» cu Austria. Cred că acest lucru ar fi mai rău decât un vot negativ în Consiliul JAI față de intrarea României în Schengen. Adică, eventuala cumpărare a aderării mi se pare mult mai gravă și inacceptabilă decât respingerea aderării”, susține analistul de politică externă.

Cancelarul Austriei: „Nu există o aprobare pentru extinderea cu Bulgaria și România”

Austria și-a reafirmat marți, prin declarațiile cancelarului Karl Nehammer, respingerea intrării României în spațiul Schengen.

”Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum este Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Nehammer.

Cancelarul Austriei a făcut aceste declarații la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Tirana, unde este prezent și președintele Klaus Iohannis.

Austria continuă, cu fiecare declarație a oficialilor săi, să-și susțină și să-și pună pe tapet argumentele pentru care România și Bulgaria nu pot primi undă verde pentru intrarea în spațiul Schengen.

„Noi nu simțim aproape deloc presiunea migrației dinspre Croația spre nord, deoarece Croația îndeplinește în mod exemplar protecția frontierelor, nu văd o problemă în acest sens. Țările sunt votate individual”, spunea cancelarul Karl Nehammer, potrivit presei austriece.

Declarațiile cancelarului austriac vin la doar câteva zile după ce ministrul de Interne, Gerhard Karner (ÖVP), a transmis ferm că Austria va folosi dreptul de veto la extinderea spațiului Schengen al UE cu România, Bulgaria și Croația.

De ce se opune Ministerul de Interne din Austria aderării României la Schengen

Jurnaliștii Gândul au cerut lămuri de la oficialii Ministerului de Interne din Austria, după ce în presa de la Viena a apărut o declarație a ministrului Gerhard Karner în care arăta că se va opune aderării României la spațiul Schengen.

Într-un răspuns transmis la solicitarea Gândul, reprezentanții Ministerului austriac de Interne spun că sistemul Schengen este unul „nefuncțional”, iar „lărgirea lui nu-l face mai bun”.

Am avut 100.000 de migranți ilegali ridicați de poliție la granița cu Austria în acest an, dintre care 75.000 nu sunt înregistrați în nicio țară a Uniunii Europene. Astfel, din punctul de vedere al Ministerului de Interne al Austriei, protecția frontierei externe (frontiera Uniunii Europene – n.r.) nu funcționează. Acesta este motivul pentru care mai multe țări (de exemplu Austria, Germania, Republica Cehă, Franța, Danemarca, Suedia, Norvegia) continuă să-și controleze granițele naționale.

Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți. Din motive de securitate, Ministerul de Interne se pronunță împotriva ridicării controalelor la frontiere în acest moment”, au precizat reprezentanții Ministerului de Interne din Austria, în răspunsul pentru Gândul.

Lucian Bode: ”Problemele de migrație nu pot fi imputate României”

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a reacționat la declarațiile oficialilor austrieci, afirmând că problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României.

În mod categoric, țara noastră nu poate fi sancționată nemeritat și nejustificat pentru această situație. Nu prin România trece fluxul migratoriu și nu România este generatoarea acestui flux.

Fără doar și poate, România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive și au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanților Austriei”, a scris, marți, pe Facebook, Lucian Bode.

Ministrul Lucian Bode i-a amintit omologului austriac Gerhard Karner faptul că la întrevederea lor din februarie 2022 a susținut ferm aderarea României la spațiul Schengen.

Comisia Europeană susține aderarea României la spațiul Schengen

Comisia Europeană a prezentat luni, cu doar trei zile înainte de Consiliul JAI decisiv pentru intrarea României în Schengen, planul de combatere a migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest. Planul este o încercare de atenuare a îngrijorărilor majore exprimate de Austria, care a anunțat, prin vocea premierului și ministrului de Interne, că nu vrea să accepte intrarea României și Bulgariei în Schengen, pentru o presupusă inacțiune a acestor două țări în fața imigrației pe ruta Balcanilor de Vest.

Datele Comisiei arată că, în acest an, aproape 130.000 de tentative de trecere neregulamentară a frontierei au fost raportate de Frontex la frontierele externe ale UE pe toate rutele din Balcanii de Vest, de trei ori mai multe decât în aceeași perioadă din 2021. Aceste date au fost invocate și de Austria, care arată că are pe teritoriul său peste 100.000 de persoane care cer azil.

România, prin președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne, Lucian Bode, a respins acuzațiile, arătând că doar o parte infimă, sub 3% din migranții ilegali care depun cerere de azil în Austria, ar fi trecut prin România.

Austria și-a exprimat opoziția față de extinderea Schengen de doar două săptămâni, invocând subiectul înaintea unor alegeri regionale în care partidul premierului și ministrului de Interne este cotat cu șansa a doua.

Comisia Europeană a promis încă de acum două săptămâni că va prezenta rapid un plan de luptă împotriva migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest, tocmai pentru a atenua îngrijorările Austriei și a debloca votul pentru lărgirea Schengen.

Planul propus luni de Comisia Europeană prevede o serie de măsuri luate în parteneriat cu statele non-UE de pe această rută de migrație.

O eventuală reacție de respingere a acestui plan de către Viena ar putea însemna că Austria se opune în continuare lărgirii spațiului Schengen, despre care a spus că nu funcționează și că are nevoie de o schimbare a regulilor.

Guvernul României a salutat Planul de Acțiune pentru Balcanii de Vest al Comisiei Europene.

Austria a rămas singurul stat membru al Uniunii Europene care se opune intrării României și Bulgariei în Schengen, după ce guvernul olandez a anunțat recent că Parlamentul de la Haga își va da acordul pentru accederea României și Croației.

Intrarea în Schengen presupune însă un vot în unanimitate, pe 8 decembrie, la reuniunea miniștrilor europeni de Interne și Justiție.

CITEȘTE ȘI:

Laude pentru Croația, critici pentru România și Bulgaria. Cancelarul Austriei invocă riscul de securitate: „Avem 100.000 de persoane care au trecut granița neregulamentar, dintre care 75.000 au traversat România, Bulgaria și Ungaria”

Raportul noii misiuni de evaluare Schengen contrazice declarațiile oficialilor străini care se opun aderării României. „Infrastructura IT este exemplară. Factorii de decizie au cunoștințe solide privind riscurile și tendințele migratorii”

EXCLUSIV | Pot fi România și Bulgaria separate la votul Schengen? Fost ministru de Interne: „Separarea ar însemna să instalăm pe Dunăre măsuri pe care acum nu le avem. A merge pe teza asta înseamnă a căuta un motiv de amânare”

EXCLUSIV | De ce se opune Austria aderării României la Schengen. Fostul ministru de Interne Dragoș Tudorache: ”Opoziția Austriei nu este ca cea a Olandei, motivele lor țin de gestionarea migrației. O amânare nu este oportună”